Tipuri comune de depresie

Când oamenii se gândesc la depresie, adesea o împart în unul din două lucruri – fie depresie clinică care necesită tratament, fie depresie „regulată” prin care poate trece aproape oricine. Ca afecțiune, depresia poate fi un concept dificil de înțeles, deoarece ne referim la ea atât ca simptom al unei afecțiuni, cât și ca fiind o afecțiune în sine.

Ce este depresia?

Din punct de vedere medical, depresia este definită ca o tulburare de dispoziție care provoacă un sentiment persistent de stare depresivă sau tristețe și pierderea deseori profundă a interesului pentru lucrurile care vă aduc de obicei plăcere.

Depresia afectează modul în care te simți, gândești și te comporți și poate interfera cu capacitatea ta de a funcționa și de a continua viața de zi cu zi. Există multe cauze diferite ale depresiei, dintre care unele nu le înțelegem pe deplin. Șapte dintre cele mai comune tipuri de depresie includ următoarele.

1.Tulburare depresivă majoră (TDM)

Când oamenii folosesc termenul  de depresie clinică , se referă în general la tulburarea depresivă majoră (MDD). Tulburarea depresivă majoră este o tulburare de dispoziție caracterizată printr-un număr de caracteristici cheie:

• Stare Depresivă
• Lipsa de interes pentru activitățile de care se bucură în mod normal
• Modificări ale greutății
• Modificări ale somnului
• Oboseală
• Sentimente de inutilitate și vinovăție
• Dificultate de concentrare
• Gânduri de moarte și sinucidere

Dacă adolescentul tău are gânduri de sinucidere, https://www.antisuicid.ro/contact/ la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email în formatul 24/7 la sos@antisuicid.ro, pentru sprijin și asistență de la un consilier instruit. Dacă adolescentul tău se află în pericol imediat, sunați la 112. 

Dacă o persoană se confruntă cu majoritatea acestor simptome pentru o perioadă mai lungă de două săptămâni, va fi adesea diagnosticată cu MDD .

2.Tulburare depresivă persistentă (PDD)

Distimia(https://ro.wikipedia.org/wiki/Distimie), cunoscută acum ca tulburare depresivă persistentă, se referă la un tip de depresie cronică prezentă timp de mai multe zile decât nu timp de cel puțin doi ani. Poate fi ușoară, moderată sau severă.

Oamenii pot experimenta perioade scurte de a nu se simți deprimați, dar această ameliorare a simptomelor durează două luni sau mai puțin. Deși simptomele nu sunt la fel de severe ca tulburarea depresivă majoră, ele sunt omniprezente și de lungă durată.

Simptomele PDD includ:

• Sentimente de tristete
• Pierderea interesului și a plăcerii
• Furie și iritabilitate
• Sentimente de vinovăție
• Stimă de sine scazută
• Dificultate de a adormi sau de a rămâne
• Dormi prea mult
• Sentimente de deznădejde
• Oboseala si lipsa de energie
• Modificări ale apetitului
• Probleme de concentrare

Tratamentul tulburării depresive persistente implică adesea utilizarea de medicamente și psihoterapie. 

Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală, 1,5% dintre adulții din Statele Unite au avut tulburare depresivă persistentă în ultimul an. Tulburarea afectează femeile (1,9%) mai mult decât bărbații (1%), iar cercetătorii estimează că aproximativ 1,3% dintre toți adulții din SUA vor avea această tulburare la un moment dat în timpul vieții.

3.Tulburare bipolara

Tulburarea bipolară(https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulburare_bipolar%C4%83Â) este o tulburare de dispoziție caracterizată prin perioade de dispoziție anormal de crescută cunoscută sub numele de manie. Aceste perioade pot fi ușoare (hipomanie) sau pot fi atât de extreme încât să provoace o afectare marcată a vieții unei persoane, să necesite spitalizare sau să afecteze simțul realității unei persoane. Marea majoritate a celor cu tulburare bipolară au și episoade de depresie majoră.

Pe lângă starea de spirit depresivă și un interes semnificativ diminuat pentru activități, persoanele cu depresie au adesea o serie de simptome fizice și emoționale  care pot include:

• Oboseală, insomnie și letargie
• Dureri inexplicabile, dureri și agitație psihomotorie
• Deznădejde și pierderea stimei de sine
• Iritabilitate și anxietate
• Indecizie și dezorganizare

Riscul de sinucidere în cazul bolii bipolare este de aproximativ 15 ori mai mare decât în ​​populația generală. Psihoza  (inclusiv halucinații și iluzii) poate apărea și în cazuri mai extreme.

4.Depresia postpartum (PPD)

Sarcina poate aduce schimbări hormonale semnificative care pot afecta adesea starea de spirit a unei femei. Depresia poate avea debutul în timpul sarcinii sau după nașterea unui copil.

Clasificată în prezent drept depresie cu debut peripartum, depresia postpartum  (PPD) https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresie_postpartum)este mai mult decât atât doar „baby blues”.

Schimbările de dispoziție, anxietatea, iritabilitatea și alte simptome nu sunt neobișnuite după naștere și durează adesea până la două săptămâni. Simptomele PPD sunt mai severe și de lungă durată.

Astfel de simptome pot include:

• Dispoziție scăzută, sentimente de tristețe
• Schimbări severe de dispoziție
• Retragere sociala
• Probleme de legătură cu copilul tău
• Schimbări ale apetitului
• Te simți neputincios și fără speranță
• Pierderea interesului pentru lucrurile de care obișnuiai să-ți plăceai
• Te simți inadecvat sau lipsit de valoare
• Anxietate și atacuri de panică
• Gânduri de a vă răni pe dumneavoastră sau pe copilul dumneavoastră
• Gânduri de sinucidere

PPD poate varia de la o letargie persistentă și tristețe care necesită tratament medical până la psihoza postpartum, o afecțiune în care episodul de dispoziție este însoțit de confuzie, halucinații sau iluzii. 

Dacă este lăsată netratată, afecțiunea poate dura până la un an. Din fericire, cercetările au descoperit că tratamente precum antidepresivele, consilierea și terapia hormonală pot fi eficiente.

5.Tulburare disforică premenstruală (PMDD)

Printre cele mai frecvente simptome ale sindromului premenstrual (PMS) se numără iritabilitatea, oboseala, anxietatea, starea de spirit, balonarea, creșterea apetitului, pofta de mâncare, durerile și sensibilitatea sânilor.

Tulburarea disforică premenstruală (PMDD) produce simptome similare, dar cele legate de starea de spirit sunt mai pronunțate.

Simptomele PMDD pot include:

• Oboseală extremă
• Te simți trist, fără speranță sau autocritic
• Sentimente severe de stres sau anxietate
• Schimbări de dispoziție, adesea cu accese de plâns
• Iritabilitate
• Incapacitatea de a se concentra 
• Pofte de mâncare sau agățați

6.Tulburare afectivă sezonieră (TAS)

Dacă aveți depresie, somnolență și creșterea în greutate în timpul lunilor de iarnă, dar vă simțiți perfect primăvara, este posibil să aveți o afecțiune cunoscută sub numele  de tulburare afectivă sezonieră (TAS), numită în prezent tulburare depresivă majoră cu model sezonier.https://ro.frwiki.wiki/wiki/D%C3%A9pression_saisonni%C3%A8re

Se crede că SAD este declanșat de o perturbare a ritmului circadian normal al corpului. Lumina care intră prin ochi influențează acest ritm și orice variație sezonieră a modelului de noapte/zi poate provoca o întrerupere care duce la depresie.

Ratele de prevalență pentru SAD pot fi dificil de identificat, deoarece afecțiunea rămâne adesea nediagnosticată și neraportată. Este mai frecventă în zonele mai îndepărtate de ecuator. De exemplu, estimările sugerează că SAD afectează 1% din populația din Florida; acest număr crește la 9% în Alaska.

SAD este mai frecventă în regiunile nordice sau sudice ale planetei și poate fi adesea tratată cu terapie cu lumină pentru a compensa pierderea sezonieră din lumina zilei.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cromoterapie

7.Depresie atipică

Aveți semne de depresie (cum ar fi supraalimentarea, somnul prea mult sau sensibilitate extremă la respingere), dar vă veți simți dintr-o dată însuflețit în fața unui eveniment pozitiv?

Pe baza acestor simptome, este posibil să fiți diagnosticat cu  depresie atipică(https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresie_atipic%C4%83) (terminologia actuală se referă la aceasta ca tulburare depresivă cu trăsături atipice), un tip de depresie care nu urmează ceea ce se credea a fi prezentarea „tipică” a tulburării. Depresia atipică este caracterizată printr-un set specific de simptome legate de:

Depresia atipică este de fapt mai frecventă decât ar putea sugera numele. Spre deosebire de alte forme de depresie, persoanele cu depresie atipică pot răspunde mai bine la un tip de antidepresiv cunoscut sub numele de inhibitor de  monoaminooxidază (IMAO).Mai multe informatii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Inhibitori_de_monoaminoxidaz%C4%83).

• Mâncare excesivă sau creștere în greutate
• Somn excesiv
• Oboseală, slăbiciune și senzație de „încărcare”
• Sensibilitate intensă la respingere
• Stări puternic reactive

Site-ul nostru folosește numai surse de incredere, inclusiv studii evaluate de experti in acest domeniu. Va indrumam sa cautati suport de la specialisti in cazul in care credeti ca aveti nevoie. Pentru a susține afirmatiile din articol mai jos aveti link-urile catre autorii de specialitate.