Cum joacă rețelele de socializare un rol în depresie?

După unele estimări, aproximativ 4 miliarde de oameni din întreaga lume folosesc site-uri web de rețele precum Facebook, Twitter,Instagram etc.

Această utilizare a determinat experții în sănătate mintală să investigheze dacă popularitatea enormă a rețelelor sociale joacă un rol în depresie.

Cercetările sugerează că oamenii care își limitează timpul pe rețelele sociale tind să fie mai fericiți decât cei care nu o fac.

Studiile indică, de asemenea, că rețelele sociale pot declanșa o serie de emoții negative la utilizatori care contribuie la sau le agravează simptomele depresiei.

Definirea depresiei

Depresia clinică sau tulburarea depresivă majoră este o tulburare de dispoziție caracterizată prin sentimente continue de tristețe și pierderea interesului față de activitățile de care o persoană se bucura cândva.

Depresia poate fi ușoară sau severă și le face dificil pentru cei cu afecțiune să se concentreze, să doarmă sau să mănânce bine, să ia decizii sau să își finalizeze rutinele normale.

Persoanele cu depresie se pot gândi la moarte sau la sinucidere, se pot simți lipsite de valoare, pot dezvolta anxietate sau pot prezenta simptome fizice precum oboseală sau dureri de cap. Psihoterapia și medicația sunt câteva dintre tratamentele pentru depresie.

Limitarea timpului pe rețelele sociale și prioritizarea conexiunilor din lumea reală pot fi benefice pentru sănătatea mintală.

Fapte despre social media și depresie

• Rețelele de socializare nu au fost niciodată mai populare, cu mai mult de jumătate din populația lumii activă pe aceste site-uri de rețele care difuzează știri non-stop, în mare parte negative.
• Un studiu Lancet publicat în 2018 a constatat că oamenii care verifică Facebook noaptea târziu au mai multe șanse să se simtă deprimați și nefericiți.
• Un alt studiu din 2018 a constatat că, cu cât oamenii petrec mai puțin timp pe rețelele sociale, cu atât mai puține simptome de depresie și singurătate au simțit.
• Un studiu din 2015 a constatat că utilizatorii Facebook care au simțit invidie în timp ce se aflau pe site-ul de rețea aveau mai multe șanse să dezvolte simptome de depresie.

Cauza sau corelație?

Unele studii despre rețelele sociale și sănătatea mintală arată că există o corelație între site-urile de rețea și depresie. Alte cercetări merg cu un pas mai departe, constatând că rețelele sociale pot provoca foarte bine depresie. În 2018, a fost publicat în Jurnalul de Psihologie Socială și Clinică un studiu de referință. Limitarea rețelelor sociale reduce singurătatea și depresia”

Studiul a constatat că, cu cât oamenii au folosit mai puține rețele sociale, cu atât se simt mai puțin deprimați și singuri.

Acest lucru indică o relație între utilizarea mai scăzută a rețelelor sociale și bunăstarea emoțională. Potrivit cercetătorilor, studiul a marcat prima dată când cercetarea științifică a stabilit o legătură cauzală între aceste variabile.

Pentru a stabili legătura dintre rețelele sociale și depresie, cercetătorii au repartizat 143 de studenți de la Universitatea din Pennsylvania în două grupuri: unul putea folosi rețelele sociale fără restricții, în timp ce al doilea grup avea accesul la rețelele sociale limitat la doar 30 de minute pe Facebook, Instagram, și Snapchat combinate pe o perioadă de trei săptămâni.

Fiecare participant la studiu a folosit iPhone-uri pentru a accesa rețelele sociale, iar cercetătorii și-au monitorizat datele de pe telefon pentru a asigura conformitatea. Grupul cu acces restricționat la rețelele sociale a raportat o severitate mai mică a depresiei și a singurătății decât a avut la începutul studiului.

Ambele grupuri au raportat o scădere a anxietății și a fricii de a pierde afară , aparent pentru că aderarea la studiu a făcut chiar și grupul cu acces nerestricționat la rețelele de socializare mai conștient de cât de mult timp petrec cu el.

Mai puține social media, mai puțin FOMO (Frica de a rata sau a lipsi ceva)

Nu este sigur de ce participanții care au petrecut doar 30 de minute zilnic pe rețelele de socializare au experimentat mai puțină depresie, dar cercetătorii sugerează că acești tineri au fost scutiți de a se uita la conținut – cum ar fi vacanța la plajă a unui prieten, scrisoarea de acceptare a școlii de licență sau familia fericită – care ar putea fă-i să se simtă prost cu ei înșiși.

Făcând fotografii sau postări ale unor persoane cu vieți aparent „perfecte” îi poate face pe utilizatorii rețelelor sociale să simtă că nu se potrivesc. Un studiu din 2015 al Universității din Missouri a constatat că utilizatorii obișnuiți de Facebook au mai multe șanse de a dezvolta depresie dacă au simțit sentimente de invidie pe site-ul de rețea.

Rețelele sociale pot oferi utilizatorilor și un caz de FOMO(Frica de a rata este sentimentul de aprehensiune că fie nu știe, fie că ratezi informații, evenimente, experiențe sau decizii de viață care ar putea face viața mai bună.), de exemplu, dacă au fost invitați în vacanța la plajă a prietenului lor, dar nu au putut merge dintr-un motiv oarecare. Sau dacă prietenul nu i-a întrebat deloc în călătorie, utilizatorii s-ar putea simți răniți și lăsați să vadă că alții din cercul lor social sunt. Îi poate determina să-și pună la îndoială prieteniile sau propria valoare de sine.

Utilizatorii rețelelor de socializare care vizitează pagina de rețele sociale a unui fost și văd imagini cu fostul lor partener câștigând și iau masa la un nou interes amoros pot experimenta, de asemenea, FOMO. S-ar putea să se întrebe de ce fostul lor nu i-a dus niciodată la astfel de restaurante de lux sau i-a copleșit cu cadouri.

În cele din urmă, limitarea timpului pe rețelele sociale poate însemna mai puțin timp petrecut comparându-se cu ceilalți. Acest lucru se poate extinde la a nu gândi rău despre sine și a dezvolta simptomele care contribuie la depresie.

De ce tinerii sunt în pericol

Înainte de apariția rețelelor sociale și a internetului, copiii trebuiau să-și facă griji doar cu privire la hărțuirea pe terenurile școlii, în cea mai mare parte. Dar rețelele sociale le-au oferit bătăușilor o nouă modalitate de a-și chinui victimele

Cu doar un clic, bătăușii pot difuza un videoclip în care ținta lor este ridiculizată, bătută sau umilită în alt mod. Oamenii pot roi pe pagina de socializare a unui colegi, lăsând comentarii negative sau răspândind dezinformare. În unele cazuri, victimele agresiunii s-au sinucis.

În timp ce multe școli au politici și reguli anti-bullying cu privire la conduita elevilor online, poate fi totuși dificil pentru educatori și părinți să monitorizeze comportamentul abuziv pe rețelele de socializare

Înrăutățirea lucrurilor este că victimele agresiunilor se tem adesea că bullying-ul va crește dacă vorbesc cu un părinte, profesor sau administrator despre maltratarea lor.

Acest lucru îl poate face pe copil să se simtă și mai izolat și să nu aibă sprijinul emoțional de care are nevoie pentru a face față unei situații toxice și potențial volatile. 

Dacă dumneavoastră sau cineva căruia îi pasă aveți gânduri de sinucidere, contactați  Antisuicid Romania  la  0800 801 200 sau sos@antisuicid.ro https://www.antisuicid.ro/ pentru sprijin și asistență de la un consilier instruit. Dacă dumneavoastră sau o persoană iubită vă aflați în pericol imediat, sunați la 112.

Vești proaste și „Doom scrolling”

Un roman din cinci își primește acum știrile din rețelele sociale – o proporție mai mare decât cei care își primesc știrile din presa tradițională scrisă.

Pentru utilizatorii mari de rețele sociale, persoanele care se conectează de mai multe ore la un moment dat sau de mai multe ori pe zi, aceasta înseamnă știri cu expunere frecventă, inclusiv știri proaste.

Titlurile legate de dezastre naturale, atacuri teroriste, conflicte politice și decese de celebrități sunt deseori în topul tendințelor din rețelele sociale.

Înainte de apariția rețelelor sociale și a internetului în general, expunerea cuiva la veștile proaste era limitată. Publicul a primit știri din emisiunile difuzate la anumite ore ale zilei sau din ziare.

Obiceiul de a transmite știri proaste pe site-urile de socializare sau în altă parte online este cunoscut sub numele de „doomscrolling”(Doomscrolling sau doomsurfing este actul de a petrece o cantitate excesivă de timp pe ecran dedicat absorbției știrilor negative. Consumul crescut de știri predominant negative poate duce la răspunsuri psihofiziologice dăunătoare la unii.) și poate afecta negativ sănătatea mintală, ducând la dezvoltarea sau creșterea simptomelor de anxietate sau depresie.

Un studiu Lancet Psychiatry din 2018 pe 91.005 de persoane a constatat că cei care s-au conectat pe Facebook înainte de culcare aveau 6% mai multe șanse de a avea tulburare depresivă majoră și și-au evaluat nivelul de fericire cu 9% mai mic decât cei cu o igienă mai bună a somnului.

Psihologul Amelia Aldao a declarat pentru NPR că doomscrolling-ul blochează publicul într-un „cerc vicios al negativității”.

Ciclul continuă pentru că „mințile noastre sunt pregătite să se uite la amenințări”, a spus ea. „Cu cât petrecem mai mult timp derulând, cu atât găsim mai mult acele pericole, cu atât suntem mai absorbiți de ele, cu atât suntem mai îngrijorați.” În scurt timp, lumea pare să fie un loc cu totul sumbru, făcându-i pe cei care derulează condamnarea să se simtă din ce în ce mai fără speranță.

Utilizarea în siguranță a rețelelor sociale

Utilizarea rețelelor sociale implică riscuri pentru sănătatea mintală, dar asta nu înseamnă că ar trebui evitată complet. Experții recomandă utilizarea acestor site-uri web de rețea cu moderație.

Setați un temporizator când sunteți pe rețelele sociale sau instalați o aplicație pe telefon sau computer care urmărește cât timp ați petrecut pe un site de rețea

Fără aceste cronometre sau aplicații, este ușor să petreci ore întregi pe rețelele sociale înainte de a-ți da seama. Pentru a vă limita timpul pe rețelele sociale, puteți, de asemenea, să planificați activități din lumea reală care vă ajută să vă concentrați asupra împrejurărilor și circumstanțelor dvs. imediate.

Citiți o carte, vizionați un film, mergeți la plimbare, jucați un joc, coaceți pâine sau purtați o conversație telefonică cu un prieten. Fă-ți timp să te bucuri de viață offline.

Site-ul nostru folosește numai surse de incredere, inclusiv studii evaluate de experti in acest domeniu. Va indrumam sa cautati suport de la specialisti in cazul in care credeti ca aveti nevoie. Pentru a susține afirmatiile din articol mai jos aveti link-urile catre autorii de specialitate.